Free Porn





manotobet

takbet
betcart




betboro

megapari
mahbet
betforward


1xbet
teen sex
porn
djav
best porn 2025
porn 2026
brunette banged
Ankara Escort
1xbet
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com

1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com

1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
1xbet-1xir.com
betforward
betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co

betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co

betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co
betforward.com.co
deneme bonusu veren bahis siteleri
deneme bonusu
casino slot siteleri/a>
Deneme bonusu veren siteler
Deneme bonusu veren siteler
Deneme bonusu veren siteler
Deneme bonusu veren siteler
Cialis
Cialis Fiyat
deneme bonusu
padişahbet
padişahbet
padişahbet
deneme bonusu 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet 1xbet untertitelporno porno 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet وان ایکس بت 1xbet 1xbet سایت شرط بندی معتبر 1xbet وان ایکس بت
duminică, 14 iulie 2024

Economistul Cristian Socol: Economic și social, România trăiește cea mai bună perioadă din istoria ei

Publicat:

AUTOR: Redacția

În funcție de standardele economice și sociale europene, România se află astăzi în cea mai bună situație din istorie. Pe baza indicatorului PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (media UE=100), datele oficiale Eurostat arată că în anul 2023 România a egalat Polonia (80% față de media UE), întrecând în ultimii ani Croația, Grecia, Letonia, Slovacia și Ungaria (peste Bulgaria toată perioada). Cu o viteză de convergență ridicată în ultimii ani, România se apropie de media Uniunii Europene atât în ceea ce privește PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare cât și în ceea ce privește consumul individual la paritatea puterii de cumpărare (datele Eurostat arată 89% în cazul României față de media UE=100, peste Polonia 86%, Cehia 81%, Grecia 79%, Slovacia 75% Bulgaria 73% și Ungaria 70%). Nivelurile și dinamica acestor doi indicatori arată că România se apropie de standardul de viață mediu din UE.
Este adevărat. Gândim deseori pe termen scurt, ne consumăm energia în probleme curente, viziunea este de multe ori națională și limitată temporal. Puțini se uită pe termen lung, peste 20-50-100-500 de ani, acolo unde se văd cu adevărat saltul, creșterea economică și dezvoltarea. Acolo unde acționează ciclurile lungi, unde se văd tendințele și procesul de catching up (ajungere din urmă).

România a recuperat puternic din decalajele față de Occident, mai ales în ultimii aproape 20 de ani, așa cum o să argumentez.

Primul argument. Apelul la istoria economică, la bazele de date statistice privind evoluția economiei românești. Găsim informații relevante în lucrarea publicată în 2010 de Prof. Bogdan Murgescu – România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, București, în lucrarea Prof. Bogdan Bucur – Sociologia proastei guvernări în perioada interbelică, Editura Rao, București, 2019 și în lucrarea Prof. Victor Axenciuc – Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice, Editura Economică, 2012.

Așa cum arată Bogdan Murgescu „În termeni relativi, România și-a păstrat în toată perioada poziția – sub jumătate din media europeană – și de asemenea sub media celorlalte țări est europene care au fost supuse regimului comunist. […] Pe de altă parte, România a suferit mai mult decât alte state europene efectele războiului și mai ales pe cele ale ocupației sovietice, a cunoscut apoi circa trei decenii de creștere economică peste media europeană, având ulterior un ultim deceniu de comunism absolut catastrofal din punct de vedere economic” (Ionete, C (1993), Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, citat in Murgescu, B (2010), România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom).

Performanța economică a României postbelice în context european (PIB/locuitor, PPP, dolari Geary-Khamis 1990).

tabel1 jpg

Sursa: Murgescu, B (2010), România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom, după Maddison, 2003 op.cit.

Conform rezultatelor obținute, cea mai bună performanță atinsă de România din punct de vedere economic este de 43% din media europeană (în anul 1980). În 1990, România revenise la puțin peste o treime din media europeană în ceea ce privește PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

Al doilea argument. Apelul la baza de date construită de Angus Maddison în 2023, pe baza comparațiilor PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în dolari 2011 (detalii în Maddison Project Database, version 2023. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/joes.12618). Putem analiza evoluția PIB real/locuitor al României (în mii dolari 2011) și ponderea în același indicator în cazul Europei de Est și a Europei de Vest, așa cum sunt grupate în baza de date construită de autor.

Picture1 png

Sursa: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/joes.12618

Al treilea argument. Cea mai bună perioadă privind performanța economică a României a fost 2000-2023. Să intrăm și aici cu analiza în detaliu și să vedem pe subperioade rezultatele. Putem folosi o metodologie consistentă, având în vedere că Eurostat (baza de date statistică a UE) publică indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu referință UE =100.

Picture2 png

Se pot observa două perioade de dezvoltare sustenabilă a economiei românești și de reducere a decalajelor economice vis-a-vis de media europeană – intervalul temporal 2001-2008 și mai ales perioada 2015-2023 (minus perioada pandemiei). Între aceste perioade se identifică un interval de 6 ani (2009-2014) în care PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a fluctuat în intervalul 51-55% din media UE, evoluție stagnantă / lentă.

Analiza comparată pe țările de convergență din UE relevă că România a avut de departe cea mai mare viteză de catching up față de media UE în ultimii 10 ani (excluzând Irlanda, țară cu economie atipică).

Picture3 png

Ce învățăminte putem trage din aceste evoluții?

1. În perioada de până în anul 2000, România a avut o convergență lentă față de standardele europene medii. Totuși, au existat câteva perioade în care s-au produs salturi de convergență (niciunul susținut pe termen mediu și lung!) – perioada 1880, perioada din jurul anului 1910 și a anului 1938 și perioada 1975-1985 cu un maxim atins în ultimul an al acestei perioade. Totuși, în anul 1989, România revenise la o treime din media europeană în ceea ce privește PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

2. Primul deceniu al tranziției 1990-2000 a fost unul pierdut, cele două perioade de șoc economic (1990-1993 și 1997-1999) însemnând un recul puternic în ceea ce privește modelul de dezvoltare. Rețeta terapiei de șoc bazată pe doctrina neoliberală a reprezentat un eșec total.

3. Revenirea în ceea ce privește recuperarea decalajelor economice s-a produs în perioada 2000-2004. Performanțele economice pozitive ale guvernării din acea perioadă au avut impact și în anii 2005-2006. Un salt consistent în ceea ce privește PIB/locuitor la PPP se observă în perioada 2007-2008 când indicatorul de convergență amintit a urcat cu 12 puncte procentuale față de anul 2006, ajungând la 51% din media UE.

4. Criza financiară globală și consolidarea fiscal-bugetară predominant cantitativă au adus o stagnare în ceea ce privește procesul de catching up (perioada 2009-2011).

5. Procesul de convergență a revenit în perioada 2012-2016, ca urmare a implementării graduale a strategiilor de dezvoltare.

6. Mărirea puternică a vitezei de convergență s-a realizat în perioadele 2017-2020 și 2022-2023.

7. Plus 5 puncte procentuale în anul 2023 față de anul 2022 indică cea mai mare viteză de convergență anuală postaderare a României la UE.

8. Aderarea la UE a reprezentat o ancoră solidă de convergență a României față de țările dezvoltate. Integrarea României în UE a avut efecte pozitive și a consolidat procesul de convergență în perioada postaderare. Cu un sold al beneficiilor nete de 65 miliarde euro pe relația cu UE, România a putut beneficia de investiții masive în domenii cu valoare adăugată ridicată. Investițiile străine au adus și ele o valoare adăugată însemnată.

8. Viteza de convergență va fi greu de menținut. Doar un mix inteligent convergență nominală-convergență reală poate conduce la un proces sustenabil de recuperarea completă a decalajelor economice si sociale față de țările europene dezvoltate.

9. România trăiește cea mai bună perioadă din istoria ei din punct de vedere economic și social, beneficiind în ultimii ani de un proces de convergență accelerat. Procesul trebuie consolidat, însă nimic nu se poate realiza fără stabilitate economică, politică și socială.

Notă: Metodele de evaluare a parității puterii de cumpărare în euro și dolari nu diferă semnificativ, dar datorită monedei diferite analiza trebuie făcută distinct.

 

Postare a economistului Cristian Socol pe adevarul.ro

Ultimele Articole

Mircea Geoană o dă de gol pe Emilia Șercan: ‘Nu am cum să nu sancționez impostura intelectuală, cu valențe și intenții politicianiste’

Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu...

Alina Mungiu-Pippidi, despre Klaus Iohannis: ‘E cam penibil, că nu se uită nimeni la el, și nu îi mai rămâne decât să îi amenințe...

Iohannis mai e statul? Sau ne-au ajuns zece ani? A fost vreun român consultat prin...

Avocatul care anunță dezastrul pentru Clotilde Armand: ‘E o chestiune de viață sau moarte, nici protectorii ei interni, de la Coldea la ambasade, nu...

DE CE-I E FRICĂ LUI CLOTILDE ARMAND? DE PUȘCĂRIE! PÂNĂ LA AMBASADA SUA Funcția de...

Andrei Caramitru detonează NUCLEARA alegerilor: Nicușor Dan este omul serviciilor din România și din afară

Cine sunt radicalizații din București ? Nicusoristii ? Profilul e simplu. 2 categorii mari...

Articole similare

Mircea Geoană o dă de gol pe Emilia Șercan: ‘Nu am cum să nu sancționez impostura intelectuală, cu valențe și intenții politicianiste’

Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu...

Alina Mungiu-Pippidi, despre Klaus Iohannis: ‘E cam penibil, că nu se uită nimeni la el, și nu îi mai rămâne decât să îi amenințe...

Iohannis mai e statul? Sau ne-au ajuns zece ani? A fost vreun român consultat prin...

Avocatul care anunță dezastrul pentru Clotilde Armand: ‘E o chestiune de viață sau moarte, nici protectorii ei interni, de la Coldea la ambasade, nu...

DE CE-I E FRICĂ LUI CLOTILDE ARMAND? DE PUȘCĂRIE! PÂNĂ LA AMBASADA SUA Funcția de...

Stiripesurse.ro

Loading RSS Feed

Bugetul.ro

Loading RSS Feed

Exquis.ro

Loading RSS Feed

Blacknews.ro

Loading RSS Feed

Sportbull.ro

Loading RSS Feed