sâmbătă, 1 octombrie 2022

Viitorul președinte al României/ LISTA potențialilor candidați pe partide

Publicat:

AUTOR: Bogdan-Ion Jelea
spot_img

Deși lupta politică pentru cea mai înaltă funcție în Stat se dă momentan doar în culise, în contextul economic și social atât de tulbure al prezentului, miza rămâne la fel de importantă pentru toți actorii, mai cu seamă în raport cu un electoral 2024 extrem de încărcat.

Lucrurile sunt și mai complicate începând din 2004, odată cu impunerea modelului de „președinte-jucător” dincolo de limitele constituționale de către Traian Băsescu, cel care a fructificat oportunitatea pregătită de Adrian Năstase pentru sine, odată cu modificarea Constituției în 2003 și extinderea mandatului la 5 ani. Cele două elemente au sporit instabilitatea politică și rolul alianțelor parlamentare conjuncturale, cu o geometrie permanent fluctuantă.

Pe harta bătăliei se aliniază astăzi, prioritar, partidele parlamentare. Deși contextul de care vorbeam poate genera un val puternic de susținere pentru o personalitate „independentă”, este greu de crezut că forța organizatorică a jucătorilor deja consacrați poate fi învinsă, astfel încât poporul să trimită o surpriză în turul al doilea.

Să vedem, deci, posibilele variante ale fiecărei formațiuni, oficiale sau nu:

A.PSD se află la guvernare, într-o perioadă complicată, pe care momentan o gestionează bine din punct de vedere electoral, asigurându-și consolidarea pe 4 paliere: întâi, se bazează pe votul organizatoric, asigurat de numărul mare de primari care au acces la resurse guvernamentale pentru proiecte locale; apoi, propune și promovează politici publice cu impact social pentru o masă însemnată de oameni, ceea îi asigură suport suplimentar. În fine, există și voturile birocrației administrative, care știe din istorie și din memoria instituțională că cea mai bună coabitare a avut-o cu acest partid. O ultimă categorie, deloc însemnată, din profesiile mai liberale (medici, avocați, mici antreprenori) votează trandafirii în virtutea unei aprecieri a stabilității și a unei aure de profesionalism, rămase în folclorul popular al ultimilor 22 de ani, mai cu seamă prin prestațiile Cabinetelor Năstase și Ponta. Singura provocare a PSD este să aleagă omul care poate câștiga în turul doi. Conform sondajelor, figurile asociate PSD și care beneficiază de încredere sunt Marcel Ciolacu, Gabriela Firea, Alexandru Rafila și Mircea Geoană.

  1. Marcel Ciolacu nu și-a anunțat intenția, este un maestru al temporizării, însă a spus că nu este obligatoriu ca șeful din Kiseleff să fie și candidat, dar că PSD trebuie să dea, după 22 de ani, președintele. Experiența este avantajul său major, însă cercetările sociologice vor decide priza pe care o poate avea la urne.
  2. Gabriela Firea a obținut în 2016 și chiar 2020 cel mai mare număr de voturi în alegeri dintre toți colegii, ceea ce o face un competitor redutabil, însă a declarat că își dorește revenirea la Primăria Capitalei, miză pentru care comunică permanent, întărindu-și profilul pe această zonă.
  3. Alexandru Rafila are imaginea profesorului și a profesionistului din medicină, familiarizat cu sfera internațională prin poziția de la OMS, care a declarat diplomatic faptul că se va supune deciziei partidului privind o eventuală nominalizare. Avantajul său competitiv constă în profilul deosebit, acela de ne-politician, în vreme ce reversul medaliei poate fi dificultatea obținerii candidaturii în interiorul partidului.
  4. Mircea Geoană pare singurul lider afiliat PSD în percepția publică și care își face deja campanie, în ciuda nuanțelor declarative rezervate. Dincolo de forța poziției deținute la NATO, acesta are excelente relații internaționale, mai ales la Washington, precum și un capital substanțial de simpatie pentru echilibrul său. Dacă mai adăugăm și presupusa fraudă din turul doi al alegerilor din 2019, eventuala reparație morală poate fi un factor de adeziune pentru el. Cel puțin teoretic, este personalitatea care aliniază cele mai multe criterii, interne și externe, pentru succes.

B.PNL deține premierul, deși este partenerul junior al coaliției, nu doar prin disproporția de parlamentari față de PSD, ci și prin bagajul negativ acumulat de fosta sa locomotivă, actualul președinte, Klaus Iohannis. Lungul șir de erori strategice, începute de Crin Antonescu prin ruperea USL în 2014, și continuate după momentul incendiului de la Colectiv, au adus cel mai vechi partid al țării în situația dependenței de PSD și cu șanse mici de a propune un lider cu valențe naționale. Garnitura de cel mai înalt nivel, cu oarecare potențial, numără 3 persoane.

  1. Nicolae Ciucă este premier, se bucură de imaginea generalului serios și bine intenționat, capacitează încrederea românilor în Armată. Capacitatea de a comunica public și experiența jocurilor politice sunt aspectele care vor necesita muncă pentru eventuala candidatură din 2024.
  2. Rareș Bogdan este vedeta tv ajunsă rapid la vârful politicii, în principal pe valul de ură alimentat împotriva lui Liviu Dragnea și a PSD. Iubit de unii și detestat de alții, este fără îndoială un bun comunicator, dar mai cu seamă un politician extrem de adaptabil. Experiența sa jurnalistică i-a dezoltat un simț aparte asupra așteptărilor oamenilor, ceea ce l-ar face un adversar de temut dacă ar ajunge în turul doi, indiferent de contracandidat.
  3. Dan Motreanu este cel mai vechi liberal, apreciat și respectat în partid, care poate aduce surpriza fericită pentru partidul său. Deși puțin profilat în spațiul public, actualul europarlamentar nu a sărit etapele carierei politice, fapt care i-ar asigura o susținere puternică a tuturor activiștilor propriei formațiuni, eventual și a altor partide.

C.USR este formațiunea izvorâtă din nemulțumirile legitime ale celor dezamăgiți de vechile partide și de ritmul dezvoltării României. Intrați în Parlament pe o retorică anti-sistem, aduși la guvernare de Klaus Iohannis, „salvatorii” au părăsit barca în semn de protest, dar și ca simptom al imaturității. Eventualele tulburări sociale, pe fondul inflației și al crizei energetice îi pot transforma din nou într-o opțiune pentru alegători, deși au un singur nume vehiculat „oficial” ca prezidențiabil.

  1. Cătălin Drulă este articulat și destul de incisiv și proaspăt în discurs, însă evidenta sa capacitate de a depăși pe Dan Barna și Dacian Cioloș în plan comunicațional apropie doar limitatului nucleu dur al partidului, ceea ce îi scade șansele accederii în turul doi.
  2. Laura Codruța Kovesi este singura persoană care a negat ferm candidatura, ceea ce nu a eliminat speranțele unor USRiști privind eventuala sa revenire în țară. Dacă radicalismul celor care văd corupția drept cauza tuturor problemelor va fi suficient de mare, nu este exclusă o prezență în turul doi, ceea ce ar deschide calea oricărui deznodământ.

D.AUR a fost surpriza ultimelor alegeri, după o rupere de ritm printr-o campanie atipică, derulată de George Simion în turneul său prin țară, foarte inteligent susținut pe online. Pierderea de suflu din sondaje poate fi compensată prin evenimente populare, precum nunta sa publică, sau recuperată pe fondul tensiunilor sociale cauzate de starea economiei.

  • George Simion vorbește simplu și clar, pe înțelesul tuturor, ceea ce e un avantaj major. Provocarea majoră pentru el este de a ajunge în turul doi, unde ar trebui să coaguleze și susținerea politică a altor partide fără candidat în finală.

 

Bogdan-Ion Jelea este economist, istoric și politolog, în prezent doctorand în cadrul SNSPA și cadru didactic asociat la ASE București. Publică săptămânal pe platformele online Știri pe surse și Evenimentul Zilei și participă ca invitat în emisiuni televizate cu teme politice

Ultimele Articole

Articole similare

Stiripesurse.ro

Loading RSS Feed

Bugetul.ro

Loading RSS Feed

Exquis.ro

Loading RSS Feed

Blacknews.ro

Loading RSS Feed

Sportbull.ro

Loading RSS Feed